Lina Lapelyte
Lina Lapelyte, They stole my soul, 2022. Installation view at Castel Gardena, Selva Gardena. Commissioned by Biennale Gherdëina ∞. Ph. Tiberio Sorvillo
L’ operes dl artista y dla musicista Lina Lapelyte ie la performance, la cumposizions, la cianties y i ntervënc dl spazium universel. Si operes pronunzieia analises sun stereotipi cuntemporei y sun cunvenzions disciplineres, acumpaniedes da na sensibilità lesiera y de umor. L’artista ti va permez a situazions asurdes y esperienzes secunderes a na maniera scëmpla y cun legrëza. La reinterpretazion dl’artista y la njonta de mujiga pop suscitea na streda tl’ esperienza inconscia dl publich. Chësta esperienza resta giut tl inconscio dl publich y ie tl medemo mumënt nce ncherscëula.
Lina Lapelyte, They stole my soul, 2022. Installation view at Castel Gardena, Selva Gardena. Commissioned by Biennale Gherdëina ∞. Ph. Tiberio Sorvillo
they stole my soul ie n’animazion stop-motion metuda adum dal’artista y ie ispireda ala vedla tradizion de Gherdëina dl ziplé. L’opera raprejënta n’azion revoluzionera pieda in medias res. Coche te n heist movie tol cincënt pitli tieres de lën, realisei da artisć de Gherdëina, tla man l destin y mucia spontaneamënter dala valeda y da si creatëures. Chisc artisć de Gherdëina a vivù te n passà ulache l artejanat ie jit via tl industria, ma pona inò ruvà de reviers ala formes tradizioneles. I artisć a tenì dur al’autonomia y al destin scunescù y nce ai bòsc che ie ntëur ala valeda ite. Te they stole my soul vën adum elemënc coche l antropomorfism, l’abolizion di cunfins de cie che ie uman y cie nia, y la critica feminista. Pensan do al prozes dla realisazion de chësta opera, ie Lapelyte stata dassënn tucheda dala maniera coche la tradizions sacres ma nce cumerzieles dl artejanat semea unides tramandedes da pere a fii aldò de na logica dantaldut patrilineera; l lëur dl ëiles fova probabilmënter la produzion de pitla cosses da fé damat, che ne ova nia tan de mpurtanza coche i lëures di ëi. Acumpanià al’animazion ie n pez de mujiga de Lapelyte che ëila nstëssa à scrit te si ncësa SPACE a Londra, ulache l’artista à laurà adum cun cores nia profescionisć. Tl pez auden sonns de tieres fai do da ujes de persones.
Lina Lapelyte
Lina Lapelyte, They stole my soul, 2022. Installation view at Castel Gardena, Selva Gardena. Commissioned by Biennale Gherdëina ∞. Ph. Tiberio Sorvillo
L’ operes dl artista y dla musicista Lina Lapelyte ie la performance, la cumposizions, la cianties y i ntervënc dl spazium universel. Si operes pronunzieia analises sun stereotipi cuntemporei y sun cunvenzions disciplineres, acumpaniedes da na sensibilità lesiera y de umor. L’artista ti va permez a situazions asurdes y esperienzes secunderes a na maniera scëmpla y cun legrëza. La reinterpretazion dl’artista y la njonta de mujiga pop suscitea na streda tl’ esperienza inconscia dl publich. Chësta esperienza resta giut tl inconscio dl publich y ie tl medemo mumënt nce ncherscëula.
Lina Lapelyte, They stole my soul, 2022. Installation view at Castel Gardena, Selva Gardena. Commissioned by Biennale Gherdëina ∞. Ph. Tiberio Sorvillo
they stole my soul ie n’animazion stop-motion metuda adum dal’artista y ie ispireda ala vedla tradizion de Gherdëina dl ziplé. L’opera raprejënta n’azion revoluzionera pieda in medias res. Coche te n heist movie tol cincënt pitli tieres de lën, realisei da artisć de Gherdëina, tla man l destin y mucia spontaneamënter dala valeda y da si creatëures. Chisc artisć de Gherdëina a vivù te n passà ulache l artejanat ie jit via tl industria, ma pona inò ruvà de reviers ala formes tradizioneles. I artisć a tenì dur al’autonomia y al destin scunescù y nce ai bòsc che ie ntëur ala valeda ite. Te they stole my soul vën adum elemënc coche l antropomorfism, l’abolizion di cunfins de cie che ie uman y cie nia, y la critica feminista. Pensan do al prozes dla realisazion de chësta opera, ie Lapelyte stata dassënn tucheda dala maniera coche la tradizions sacres ma nce cumerzieles dl artejanat semea unides tramandedes da pere a fii aldò de na logica dantaldut patrilineera; l lëur dl ëiles fova probabilmënter la produzion de pitla cosses da fé damat, che ne ova nia tan de mpurtanza coche i lëures di ëi. Acumpanià al’animazion ie n pez de mujiga de Lapelyte che ëila nstëssa à scrit te si ncësa SPACE a Londra, ulache l’artista à laurà adum cun cores nia profescionisć. Tl pez auden sonns de tieres fai do da ujes de persones.